Sunt curioasă, dacă există aici profesioniști din domeniul marketingului și PR-ului, să ne lămurească cum decid companiile să aloce bugetele pentru campanii și reclame. Care ar fi top 3 argumente pentru care plătesc un influencer, de exemplu.
Subiectul este de interes pentru că apar tot mai des cazuri în care companii mici și mari mari plătesc sume amețitoare influencerilor cu branduri personale necredibile, care comunică, conving și vând prin manipulări și minciuni. Deformează realitatea, creează false așteptări în mințile urmăritorilor, le insuflă ideea că perfecțiunea există. Astfel, oamenii se frustrează, nu mai au încredere în ei, se cred incompetenți, inutili, că nu sunt în stare să atingă și ei fata Morgana care le-ar putea aduce fericirea și prosperitatea supreme.
Un studiu de caz recent și relevant este Marilu Dobrescu, influencerul care își lasă milioanele de urmăritori să se uite pe gaura cheii în viața ei privată. Trăiește exclusiv din aceste vloguri de culise. Brandul ei personal = viața fix așa cum e, cu bune și cu rele, difuzată aproape în timp real pe internet.
Chiar ea a anunțat, însă, în mai multe rânduri că ce a afișat online a fost fardat ca să dea bine imaginii pe care a marketat-o: o relație idilică, cu un partener perfect, din care a făcut bani frumoși 4 ani de zile. Tot ea este cea care se plânge acum că, după ce a anunțat despărțirea, multe companii au continuat să-i dea contracte fostului partener, deși știau că acesta a bătut-o, manipulat-o, traumatizat-o fizic, emoțional și psihic, folosit-o doar pentru că era o mașină de făcut bani și o bună rampă de lansare și faimă. Adică acuză brandurile de imoralitate și că finanțează un abuzator.
Problema este că fix același argument poate fi folosit și dacă ne uităm la ultimii 5 ani din viața influencerului. Cupul Marilu – Iustin a încasat sute de mii de euro de la companii care practic au finanțat o poveste neadevărată.
Asta dovedește încă odată în plus, cum banii pentru marketing și publicitate sunt cheltuiți fără discernământ, doar pe baza unor cifre din spatele postărilor care nu reflectă, însă, de multe ori adevărul.
Subiectul merită analizat pentru că cei doi influenceri sunt urmăriți de milioane de oameni și încasează o bună parte din banii de publicitate ai companiilor. Și chiar dacă urmăritorii nu mai cred sau sunt sceptici la mesajele comunicate de ei, publicitatea negativă produce cifre și, în final, bani. Mulți. Astfel, atât timp cât vedetele au postări, vloguri virale, companiile vor continua să le finanțeze. Cu alte cuvinte, insighturile bat mesajul, valorile, greșelile, manipulările, minciunile.
Alocarea banilor bate adevărul. Și adevărul este că brandul personal vandabil trebuie construit pe comunicare onestă. Personal înseamnă că este despre persoană. Ce faci online vorbește despre tine ca om în primul rând, și apoi ca business din spatele brandului.
Așa apar, de exemplu, femei sceptice, care în mod normal ar empatiza cu victima bătută, manipulată, folosită, șantajată, jecmănită de bani. Ar trebui s-o înțeleagă, să-i fie alături cu o vorbă bună, s-o felicite pentru curajul de a vorbi, de a demasca un abuzator. Mai ales în contextul acestor zile, când o mamă cu copilul în brațe, însărcinată din nou, a fost împușcată mortal, ziua în amiaza mare, cu martori de față, din cauza geloziei, de un fost partener violent, abuziv, obsedat.
Multe femei aleg, însă, s-o critice pentru că o văd ca-n povestea cu Petrică și lupul.
Dar companiile se uită doar la cifre. Astfel, finanțează branduri personale cu credibilitate, autoritate, reputație știrbite.
Chiar și noul vlog postat de Marilu este o mașină de făcut bani. Mulți antreprenori, branduri au anunțat că îi oferă produse și servicii gratuite după ce a dezvăluit că a fost victima violenței domestice. Probabil va primi și multe campanii. De cealaltă parte, aceiași antreprenori, branduri își fac reclamă online prin care anunță că Iustin nu este binevenit la ei. Ba chiar interzic orice tranzacție comercială cu el.
Puțin context.
Influencerul a crescut pe internet pentru că și-a construit brandul personal cu conținut behind the scene.
1. Credibilitatea și reputația i-au fost afectate când a recunoscut că, aproape tot ce a postat din ultima ei relație, a fost fardat. Marilu s-a afișat cu un bărbat pe care îl descria perfect. Imaginile cu ei doi arătau o conexiune unică între două suflete pereche. Internetul era leșinat după povestea lor de dragoste. Astfel, multe femei și-au creat așteptări nerealiste de la partenerii și relațiile lor. „Dacă Marilu și Iustin se despart, nu mai cred în dragoste”, spuneau în cor urmăritorii celor doi. 4 ani mai târziu s-au despărțit. Au făcut anunțul printr-un vlog emoționant, în care părea că cei doi se despart amiabil, cu regretul că n-au mai avut forță să lupte pentru iubirea lor. În acel episod au mărturisit că, în realitate, au fost nefericiți și au trecut prin traume greu de descris. În acel punct, urmăritorii au înțeles că ce a comunicat cuplul în social media nu s-a pupat deloc cu realitatea, nu a fost copy-paste. Cu alte cuvinte, cei doi au fabricat cu bună știință o relație perfectă pentru că marketarea de „perfect couple real-life experience” producea bani. Mulți.
2. Zilele trecute, Marilu a postat pe Youtube un episod, lung de 2 ore, în care a mărturisit că nici vlogul în care ea și Iustin au anunțat despărțirea (Procedura Secretă), nu a fost real. Povestește că a fost obligată să cosmetizeze anunțul de teamă să nu fie șantajată cu imagini compromițătoare de fostul partener de viață. M-am uitat cap-coadă la ultimul vlog postat de Marilu Dobrescu. Nu ca să nu te uiți și tu. Ci pentru că voiam să înțeleg ce comunică greșit. De ce oamenii, dintre care multe femei, nu mai cred când strigă abuz, violență fizică și psihică din partea fostului iubit. Marilu spune că a fost victima abuzului fizic și psihic în cei 4 ani. A fost bătută, manipulată, traumatizată mental, „iubită” și folosită doar pentru că era o mașină de făcut bani și o rampă de la lansare pentru iubitul șomer. Ba chiar a difuzat zilele acestea înregistrări în care Iustin îi cere peste 150.000 de euro drept pensie alimentară în urma despărțirii. Argumentul lui era că are deja o vârstă și că, după 4 ani de relație (în care a ajutat-o pe Marilu cu editarea conținutului video, dar n-a avut nici un job real și n-a produs nici un ban în afara relației), i se cuvine un venit lunar confortabil.
3. După fiecare relație eșuată, Marilu a dezvăluit că nimic din ce afișa online nu era adevărat. În ultimul blog recunoaște și ea antiteza din online și viața reală. Explică, însă, că a nimerit doar în relații toxice, cu bărbați care au manipulat-o fără să-și dea seama, în care a crezut orbește o bună bucată de timp. Justifică, astfel, o parte din episoadele postate în care se arăta fericită, împlinită, o femeie norocoasă, care și-a găsit dragostea vieții ei. Doar că fiecare dragoste a vieții ei a venit la pachet cu mari dezamăgiri și traume.
De ce ultimul mesaj este credibil?
– Marilu apare nemachiată (lucru rar);
– Cadrul în care s-a filmat parte autentic, spontan, cu patul răvășit, ea în pijamale, fără lumină pe față, stând ghemuită lângă pat, exact ca o victimă care se ascunde și ferește de călăul ei;
– Gesturile și expresiile faciale, plânsul, tremurul mâinilor par autentice;
– Energia pe care o emană pare reală, a unei femei care n-a mai suportat abuzul și minciuna și a răbufnit;
– lipsa structurii mesajului și amintirile care i-au venit haotic în minte par ale unui om care chiar nu și-a pregătit deloc discursul, așa cum susține în video.
De ce ultimul mesaj nu este credibil?
– toate argumentele de mai sus pot fi planificate, pregătite din timp, disimulate, iar Marilu ar putea fi doar un actor foarte bun, care și-a înscenat perfect rolul. Mai ales că fix din acest tip de conținut video trăiește.
Concluzia este că fiecare mesaj de „acum pot să vă spun adevărul despre X, Y” i-au știrbit puțin, câte puțin din credibilitate. Oamenii nu-i mai cred cuvintele, chiar dacă felul în care le livrează pare autentic, convingător, real. Internauții se întreabă:
Dacă peste un an dezvăluie că, de fapt, adevărul și interesul din spatele acestui nou mesaj au fost altele? Că de fapt, n-a fost victima violenței domestice?
Și mai rămâne și întrebarea de business: cât timp companiile se vor mai ghida și ascunde în spatele cifrelor, indiferent de mesajele comunicate?