Cum pregătești un discurs când mai ai doar două zile până la eveniment?
Îți arăt cum am lucrat cu Ileana Brînzan, consultant financiar-bancar, de la prima variantă a mesajului până la prezentarea în fața publicului, o sală plină de antreprenoare.
E din scurt, însă m-am trezit. Mă poți ajuta să am un speech coerent și să reușesc să atrag atenția publicului?
Mi-a scris miercuri, iar sâmbătă a fost pentru prima dată când a susținut un discurs de acest fel în fața unui public numeros de antreprenoare.
Cum pregătești un discurs: de la mesajul inițial la scenă
Am pornit de la „m-am trezit” și am creionat, pas cu pas, discursul.
Ileana vine după un sfert de secol în sistemul bancar și după cinci ani în antreprenoriat. Azi este consultant financiar-bancar. Concret, știe să citească foarte bine cifrele unui business și să facă ordine în ele, în bilanțuri, balanțe, cash-flow, cifre de afaceri etc.
Pentru că evenimentul era sâmbătă, ne-am întâlnit în regim de urgență joi dimineața, la 7:30, pe Zoom.
Ileana își creionase deja un text. Mesajul era corect și urmărea ideea principală pe care voia s-o transmită: „Faci business sau faci business fără business?” Discursul nu avea, însă, personalitate pentru că-i lipseau poveștile, tonul vocii și personalitatea ei.
Așa că, timp de o oră și jumătate, am luat la puricat fiecare propoziție. Apoi am propus îmbunătățiri și diferite tehnici de business storytelling prin care să-i transformăm mesajul într-unul ușor de urmărit, ușor de înțeles și ușor de reținut atât de ea, cât și de public.
Scopul a fost să aibă un discurs care să țină publicul în filmul ei de la primele până la ultimele cuvinte.
Ne cunoscuserăm într-unul dintre retreaturile Manuelei Ciugudean, unde eu am susținut un workshop despre public speaking cu sens și impact în business.
Acum venise momentul să treacă de la ce a antrenat atunci la construirea și livrarea unui discurs real. Primul cu o miză mare. Cu microfon, cu public exigent și cu toate emoțiile care vin la pachet.
Am transformat tema despre care urma să vorbească într-una credibilă și convingătoare prin povești reale pe care le trăise. Vorbea, așadar, din papucii lui „Stan Pățitul”.
De-a lungul sesiunii am căutat un început în forță, povești relevante și exemple concrete care să dea greutate mesajului. Am structurat ideile să curgă logic și captivant, am găsit întrebări care să-i transforme discursul din monolog în conversație, apoi am lucrat la firul roșu al poveștii și la un final puternic.
Vreau să te trec, însă, prin tot procesul ca să vezi cum se construiește și se pregătește un discurs în stil TED Talk.
Adică un discurs în care:
• ai în prim-plan o singură idee principală, pentru că într-un mesaj nu trebuie să spui tot ce știi despre subiect;
• folosești o poveste relevantă ca să dai sens ideii și s-o faci ușor de urmărit, ușor de înțeles, ușor de reținut, indiferent cine este publicul;
• ai mai degrabă o conversație cu publicul, nu un monolog;
• vorbești cu cuvinte simple, fraze clare și un ton firesc, cât mai aproape de cel pe care-l folosești în viața de zi cu zi, dar ușor șlefuit;
• respecți durata tradițională, de maximum 18 minute. Discursul ei a avut aproape 13 minute;
• captezi atenția de la primele cuvinte;
• construiești mesajul pe baza unui fir roșu, pe care să-l urmezi de-a lungul întregului discurs.
Îți arăt mai jos procesul în oglindă: ce am pregătit împreună și ce a livrat Ileana în fața publicului. Inclusiv ce a schimbat pe parcurs și ce mai avem de îmbunătățit.
PASUL 1 – DE UNDE AM PORNIT
Am analizat inițial mesajul pe care și-l creionase ea.
Ileana a venit la antrenament cu un discurs deja creionat și cu o idee clară în jurul căreia voia să-și construiască mesajul: „Fac business fără business”. De aici am pornit aventura. La început, am rugat-o să citească cu voce tare mesajul pe care îl pregătise ca să vedem cum i se așază, dacă este în tonul vocii și personalității ei, cum se simte când îl rostește și unde putem interveni cu îmbunătățiri. Pentru că un text poate să arate bine în document, dar să nu fie neapărat în concordanță cu stilul, energia, vibe-ul, cuvintele vorbitorului.
PASUL 2 – POVESTEA
Am căutat povestea din spatele mesajului profesional.
După ce a citit textul, am înțeles că, deși textul este corect, nu are ingredientele care să-i sublinieze atuurile. Așa că am început să facem brainstorming după povești personale adevărate și relevante.
În clipul de mai jos îți arăt cum a decurs procesul de căutare a poveștilor relevante pentru mesajul ei, ce întrebări am pus și cum am săpat, practic, în amintirile ei ca să găsim diamantul neșlefuit, dar atât de important prin care să dea strălucire discursului.
În total am identificat 3 povești care aveau sens pentru discurs și pentru publicul căruia îi vorbea. Povești pe care, cel mai probabil, le-au trăit și celelalte femei antreprenoare din sală, măcar la început de business. În timpul brainstormingului, am găsit trei momente-cheie: stabilirea prețurilor, luna cu vânzări bune și bani puțini rămași în cont și vacanța amânată din cauza obligațiilor administrative. Le-am păstrat pe toate trei în discurs, spuse succint, pentru că fiecare oferea publicului o altă situație în care se putea recunoaște. În partea a doua a clipului vezi cum a livrat prima poveste.
Ca o poveste să aibă impact și să ajute publicul să se conecteze la ea, nu trebuie să fie spectaculoasă. Trebuie să-i permită publicului să te vadă într-o situație concretă pe care s-o recunoască și în propria viață. Cu cât povestea este mai „comună”, adică cu cât situația despre care vorbești este mai ușor de recunoscut, cu atât oamenii se pot regăsi și conecta mai ușor la ea.
Când folosești storytelling, ești regizor. Regizezi în mintea oamenilor un film care îi teleportează cu tine în trecut și care le permite să te vadă cu ochii minții în acea situație. Pentru că, dacă n-ai film când vorbești, n-ai mesaj.
PASUL 3 – ÎNTREBĂRILE
În etapa a treia, am transformat începutul discursului într-o conversație cu publicul.
Varianta inițială începea cu un salut, bucuria de a fi acolo și anunțul că urmează o întrebare. I-am propus să scurtăm introducerea și să intre brusc în subiect.
Dacă vrei să începi cu o întrebare, pune direct întrebarea. Nu mai consuma primele secunde explicând că vei pune una.
În clipul de mai jos îți arăt întrebările pe care voia să le adreseze în deschiderea discursului, cum le-am reformulat și cum am ajutat-o să le livreze cu impact: de la gesturi la încurajarea publicului să răspundă prin ridicarea propriei mâini, până la pauza pe care i-am recomandat s-o facă ca să aștepte răspunsul sălii.
De-a lungul discursului a folosit mai multe întrebări ca să întrețină conversația. Întrebările sunt întotdeauna o idee bună în orice tip de prezentare nu doar pentru efectul de conversație, ci și pentru că sunt și o tehnică de ice-breaking prin care implici publicul în filmul tău.
Sinceritatea cu care a formulat întrebările și faptul că a ridicat și ea mâna în multe momente-cheie ale mesajului au așezat-o alături de public, nu într-o poziție superioară, cum greșesc mulți speakeri.
Iar faptul că a avut disponibilitatea să vorbească cu oamenii din fața ei, să caute reacția lor, să le aștepte răspunsul, să-i încurajeze să facă parte din discurs, s-o contrazică, să vină cu perspectiva lor a fost pentru ea ca o armă secretă pe care o recomand oricui vorbește în public. În clip îți arăt cum am șlefuit întrebările cu care a deschis discursul, dar și cum le-a livrat în prezentare.
PASUL 4 – COMPARAȚIA
În pasul patru am introdus o nouă tehnică de storytelling prin care să-și facă mesajul vizual. Pentru că oamenii rețin pe termen lung cifrele, faptele, informațiile prin imagini. Așa că am „tradus” cifra de afaceri printr-o comparație. Am făcut analogia dintre cifra de afaceri și vitezometrul mașinii.
Dacă te uiți doar la viteza cu care conduci mașina, în cazul nostru afacerea, știi doar cât de repede mergi, dar nu și dacă ai suficient combustibil să ajungi la destinație, adică să ai libertatea în business și profit.
Am vrut ca oamenii să țină minte mesajul prin această imagine și după eveniment. Comparația a fost, însă, un reper vizual și pentru Ileana. Pentru că atunci când vizualizezi mesajul, îți este mult mai ușor să-l înțelegi, să-l ții minte și să-l livrezi convingător.
În clipul de mai jos vezi cum am integrat comparația în discurs și cum a livrat-o.
PASUL 5 — FINALUL CU RECUZITĂ
N-am lăsat nici finalul discursului de izbeliște. Ci am căutat o modalitate prin care să aibă o încheiere puternică, memorabilă.
După ce am găsit comparația cu vitezometrul mașinii, am ales să continuăm analogia și să folosim și o recuzită. Adică o altă tehnică de storytelling prin care să-și facă mesajul ușor de urmărit, ușor de înțeles, ușor de reținut. Așa că i-am propus să folosească o cheie de mașină.
Așadar, dacă cifra de afaceri este vitezometrul din bord, afacerea este mașina pe care o conduci. Dar ca să te ducă la destinație, nu e suficient să o pornești cu cheia. Ai nevoie și de resurse, de combustibil ca să ajungi unde ți-ai propus.
În finalul prezentării, Ileana a ridicat cheia și a revenit la comparația cu mașina. A întrebat publicul dacă doar cheia este suficientă ca să ajungă la destinație, apoi a adus din nou în discuție combustibilul și direcția. Ideea pregătită pe Zoom a devenit astfel o imagine în fața sălii. Poți s-o vezi în clipul de mai jos.
PASUL 6 — INTONAȚIA ȘI LIVRAREA
După ce am lucrat la conținut, am reluat mesajul cu voce tare. Aici au devenit importante intonația, ritmul, pauzele și cuvintele-cheie.
După cum poți să vezi în clipul de mai jos, am ales cuvintele-cheie pe care trebuia să le accentueze în discurs și am trecut la repetiții. Am exersat inclusiv diferența de intonație dintre „Doamne, cât am muncit!” și „Doamne, ce business bun am construit!” Aceeași voce care redă două stări și două sensuri diferite. Pentru că dacă le rostești la fel, pierzi mesajul pe care vrei să-l arăți publicului. Iar în clip vei vedea că în prezentarea de pe scenă a redat contrastul dintre cele două stări chiar mai bine decât la repetiții.
I-am arătat și cum poate accelera puțin o enumerare ca să nu sune ca o listă plată, fără sfârșit. Dar și cum poate folosi o pauză înainte de un cuvânt important. Și a aplicat foarte bine, de exemplu, pauza pe care a făcut-o înainte să dezvăluie decizia care o blocase: stabilirea prețurilor. Ba mai mult, a folosit pauza ca să determine publicul să participe la răspuns, ceea ce s-a și întâmplat. Și pentru că mesajul a fost foarte clar, publicul chiar a ghicit cuvântul-cheie.
PASUL 7 – FINALUL
Încheierea discursului cu întrebarea-cheie a mesajului.
După ce a folosit recuzita, a încheiat discursul cu întrebarea-cheie a mesajului. Pe care a și repetat-o intenționat ca să-i sublinieze importanța și să lase publicul cu o temă de reflecție. Practic, acesta este și firul roșu al mesajului, iar la final a închis mesajul ca un cerc perfect.
PASUL 8 — REPETIȚIA
Repetiția a continuat și după pregătirea pe Zoom.
După sesiunea online, am continuat pe WhatsApp discuția despre pregătirea și repetarea discursului. Am rugat-o să afle cum arată sala în care va vorbi, să caute fotografii cu decorul și culorile din sală, să afle cum va fi aranjat publicul, dacă va vorbi cu microfon, cu cască sau fără nimic care să-i amplifice vocea. Aceste detalii sunt foarte importante din două motive.
Primul motiv: ajută speakerul să se obișnuiască deja cu contextul în care va vorbi. Aceasta este o modalitate prin care putem „păcăli” creierul să creadă că am mai fost în situația aceea, că nu este o activitate nou-nouță. Creierului îi plac situațiile familiare, pe care le cunoaște deja. Dacă ceva este nou și poate avea eventuale consecințe negative asupra integrității profesionale, emoționale, chiar fizice, de exemplu vocea sau mâinile care tremură, intră în starea de fight or flight, iar cortizolul urcă la cer. Prin cunoașterea acestor detalii, speakerul devine obișnuit cu contextul, iar emoțiile din momentul livrării mesajului nu vor mai fi la fel de mari.
Al doilea motiv pentru care sunt importante aceste detalii este legat de vestimentație. O ajută să știe cu ce să se îmbrace. Altfel riscă, de exemplu, să se îmbrace în verde și să se confunde cu decorul care este tot verde. Și-a făcut temele și mi-a trimis informațiile pe care o rugasem să le afle și fotografii cu sala, decorul, culorile, aranjarea publicului.
La finalul sesiunii, i-am recomandat să repete cu voce tare și să se filmeze din cap până în picioare și să-mi trimită și mie video. Ca să putem vedea postura, limbajul corpului, poziția din care vorbește, dacă se plimbă inutil în timpul discursului și cum ține microfonul.
Filmarea de la repetiții n-a mai venit însă pentru că i-a fost teamă să se filmeze și să se vadă. 🤓🩵
Dar mi-a trimis o fotografie de la coafor, cu discursul în față: „Mă antrenez… citesc întruna”.
Îmi place mult această imagine. Arată că pregătirea intrase ca prioritate pe agenda din ziua respectivă, în ciuda programului încărcat.
Apoi m-a întrebat dacă își poate scrie câteva idei pe telefon. I-am recomandat să nu-și facă notițele pe telefon. Avea microfon, urma să folosească și recuzită, iar mâna fără microfon trebuia să gesticuleze ca să susțină mesajul, să-i dea greutate. În fața publicului a folosit, însă, cartonașe, ceea ce i-a dat un look mai elegant decât ar fi arătat cu telefonul în mână. De altfel, astfel de notițe sunt acceptate în unele cazuri chiar și în discursurile TED.
PASUL 9 – FEEDBACK
În final, după ce a livrat discursul, mi l-a trimis pe WhatsApp și i-am dat feedback. Am analizat prezentarea propoziție cu propoziție.
Ce a ieșit bine și ce mai avem de antrenat
Primul lucru pentru care am felicitat-o a fost că a făcut primul pas, că a avut curaj să se expună într-un context atât de exigent. A vorbit în fața publicului, și-a făcut vocea auzită și, pentru primul discurs de acest gen, a folosit chiar foarte bine tehnicile pe care le-am stabilit și antrenat. A pus întrebări, a folosit poveștile, comparația, recuzita.
Sigur, de-a lungul discursului s-a mai poticnit ici-colo, a mai inversat ideile între ele, dar nimic grav. Iar faptul că s-a repliat foarte repede este un mare atu.
Tot la calități am trecut și faptul că a făcut mai multă conversație cu publicul decât am stabilit împreună. Ba chiar s-a descurcat grozav și în momentul în care publicul nu îndrăznea să răspundă sau ar fi avut altă părere decât ea.
De asemenea, am apreciat că a avut expresivitate, a zâmbit și a căutat mereu reacția publicului.
Ce aș îmbunătăți
Postura. Ileana s-a bâțâit destul de mult, s-a tot mutat de pe un picior pe altul și s-a plimbat pe scenă fără un motiv justificat. În clipul de mai jos, pe care l-am dat pe repede înainte, vei vedea cât de mult se mișcă stânga-dreapta pe scenă, fără o direcție clară. Chiar și celui care a filmat-o i-a fost greu să țină pasul cu ea. 😀
Acest semimaraton pe o distanță foarte mică poate să transmită neliniște și să distragă atenția publicului de la mesaj. Nu înseamnă că trebuia să stea încremenită, ci să livreze mare parte a discursului din poziția de siguranță, cu centrul de greutate pe călcâie, iar mișcarea s-o facă justificat. Justificat înseamnă că, dacă se duce spre stânga, interacționează măcar puțin cu publicul din stânga, apoi face în oglindă același gest și în dreapta. Și mereu revine în poziția de siguranță, în locul în care a început discursul.
Exact despre asta am vorbit și la finalul sesiunii de antrenament. Și tot din acest motiv îi cerusem să-mi trimită un video de la repetiții în care s-o văd cum vorbește.
De asemenea, aș mai îmbunătăți poziția microfonului. În feedback i-am spus că îl ținea prea sus și uneori îi acoperea gura. Îi propusesem să repete cu o telecomandă și să-mi trimită măcar o poză ca să văd dacă ține corect microfonul.
Dar faptul că are de îmbunătățit postura sau mișcarea scenică nu șterge ce a făcut foarte bine în discurs. Din contră, arată unde merită să acorde atenție la următoarea prezentare.

Și așa, după o sesiune de doar o oră și jumătate de pregătire și antrenament, cu câteva repetiții după, dar fără filmări, Ileana a reușit să livreze un discurs de impact, în stil TED Talk.
Feedbackul de după discurs a ajutat-o să vadă mai clar atât ce i-a ieșit bine, cât și de ce am insistat să se filmeze la repetiții.
Ileana, te felicit sincer. ♥
Ai livrat un discurs care m-a făcut să fiu mândră de tine. Sper să te vezi și tu printr-o lentilă similară și să fii, la rândul tău, mândră de tine. Mulțumesc că m-ai ales ghid!
Iar pentru tine, shifter, sper că acest articol arată concret cum pregătești un discurs: cum alegi poveștile, cum legi ideile și cum repeți înainte să ajungi în fața publicului. O astfel de hartă poți să urmărești și în prezentarea în stil TED Talk pe care am făcut-o cu doctor Nicoleta Lupașcu.
Dacă ai nevoie de ajutor suplimentar ca să-ți construiești viitoarea prezentare, sunt la un mesaj distanță.
Ca să-ți faci vocea auzită și să vorbești eficient în lume. ♥
Cu pasiune și shift bun,
Valentina

